Timid, dar sigur începe sezonul plantelor culese din flora spontană . În ultima perioadă termenul de foraging a devenit foarte la modă, el definește căutarea de hrană în natură. Eu recunosc că deși îmi place foarte tare iarna și zăpada mă bucur foarte tare și de plantele, ciupercile și fructele pe care le culeg din împrejurimile locului unde trăiesc.
Suntem pe final de iarnă iar plantele încep să scoată capul la iveală. Nu sunt un mega specialist în plante sălbatice comestibile, dar în ultimii 2 ani am descoperit multe plante care îmi plac și care sunt foarte ușor de identificat și de cules. Am încercat de asemenea și unele care nu mi-au plăcut așa de tare pe care nu le-am mai cules. Îmi place tot procesul de analiza, identificare, gustare iar după gustare de obicei le clasez în- DA, mai vreau- NU- nu este pentru mine. Recomand 3 surse ușor de urmărit de unde am învățat foarte multe despre foraging.
- un grup de Facebook Plante sălbatice comestibile
- pagină de Facebook care se numește Ierburi uitate.
- un grup de Facebook IncrEdible Foraging Romania – ciuperci si plante din flora spontana
Există multe plante comestibile care nu au un gust foarte plăcut, în principiu sunt amare sau au un gust foarte clar de buruiană după cum definea sora mea o salată în care am pus o proporție mai mare de plante sălbatice decât de obicei.
Acum primăvara sunt multe floricele și frunzulițe foarte gustoase ce pot fi adăugate foarte ușor în salate și în mâncare, una din preferatele mele este comuna și banala urzică (Urtica dioica).
Îmi place atât de tare încât cred că am încercat să o prepar în toate formele posibile. Am făcut mâncare cu usturoi, ceapă de tuns sălbatică (Allium Schoenoprasum) și lapte, fac chipsuri din urzică, ciorbă de urzici, frittata de urzici, paste cu urzici, pesto de urzici, paste proaspete cu urzici, smoothie de urzici, pudră de urzici, îî mănânc semințele dar singurul mod în care nu reușesc să o accept este crudă în salată datorită asprimii ei.

Dacă nu ați încercat încă chipsurile din urzică vi le recomand cu cel mai mai mare drag. Culegeți câteva mâini bune de urzici, le spălați, le zvântați și le stropiți cu un pic de ulei de măsline și sare și le puneți la cuptor pentru maxim 15 min la 160 de grade. Mie îmi plac picante astfel că am pus în loc de sare un amestec de condimente indiene. Sunt cele mai bune chipsuri sănătoase pe care le-am mâncat vreodată.
Îmi place căutarea hranei în natură, mi se pare genial că pot pleca la plimbare și mă pot întoarce cu un prânz. Astăzi, de exemplu, nu prea îmi surâdea nimic din ce aveam în frigider și am plecat la plimbare m-am întors cu o plasă de urzici proaspete, o mână de ceapă de tuns și un pumn de toporași( viola odorata). Așa că am făcut o mâncare de urzici și am frământat o pâine cu semințe și ceapă de tuns sălbatică. Toporașii îî folosesc în salate, dar cei de astăzi au fost adăugati în maceratul gliceric pe care îl pregătesc pentru o nouă cremă de față.

De multe ori mă întreb de ce alegem să mâncăm avocado sau alte alimente exotice fie ele și foarte sănătoase pe care plătim adesea foarte mult când avem la îndemână atât de multă hrană extrem de sănătoasă și este ‘free of charge’. De ce este mai ușor să pierdem vreme în supermarket decât să facem o plimbare?
Recomand un cules responsabil și din locuri nepoluate. Culesul responsabil al unei plante din flora spontană înseamnă a culege cel mult 25% din plantele dintr-un singur loc pentru a nu decima existența ei în acel loc. Partea bună este că urzicile cresc peste tot așadar nu sunt în pericol. De mici învățăm să nu ne placă, dar ce mare păcat pentru că urzica este de fapt o plantă medicinală cu foarte multe proprietăți pe care nu le voi enumera aici doar menționez că au un conținut mare de vitamine, A, B2, C, K, minerale, calciu, fier, magneziu, siliciu, clorofilă și de substanțe proteice.
Vă voi mai povesti despre plantele, ciupercile și fructele pe care le găsesc în natură și poate așa încetul cu încetul vă faceți curaj și începeți ușor să folosiți plante locale, nu este necesar să fie din cele mai greu de identificat, ci măcar cele foarte banale dar sănătoase.
Banal și comun nu însemnă rău.
Cred cu putere că ar trebui să consumăm cât se poate de mult alimente locale atunci când se poate și dacă asta înseamnă o ciorbă de urzică în loc de un guacamole, so be it!
Abia aștept să încep să vă povestesc de ciupercile pe care le găsesc prin păduri și de cea mai citită carte din casa mea, dar până atunci vă indemn la un consum responsabil și pe cât se poate plin de alimente cultivate sau culese din zona de unde locuim.
